În japoneză, onii înseamnă frate și în general desemnează fratele mai mare. Onii-sama, onii-san. Acum dacă tai un i, și rămâne oni, atunci te referi la un spirit rău, un yokai. Fac pariu că mulți frați mai mici înțeleg foarte bine cum s-a ajuns de la oni, demon, la onii, frate mai mare.
Bun, acum după ce-am inventat puțină etimologie, să vorbim despre anime-ul nostru, Onimusha.
Singurul motiv pentru care m-am uitat la acest anime a fost pentru că am văzut în trailer numele Miyamoto Musashi. Sunt, să zicem, un fan al legendarului spadasin. Am pe acasă cartea celor cinci cercuri – „Gorin no sho”, am văzut o serie în trei acte (și asta este important puțin mai încolo), făcută după cartea Musashi scrisă de Eiji Yoshikawa, carte pe care am și citit-o. Deci știu măcar o țâră despre personaj/mit, spuneți-i cum vreți. Așa că eram puțin curios. Dacă și tu ești puțin curios, s-ar putea să primești niște spoilere până la final.
Seria a început bine, cu o luptă foarte interesant coregrafiată și cu niște mișcări, să le zic, puțin atipice. Le-am pus pe seama animației 3D de căcat pe care o urăsc din suflet. Deci urăsc trendul ăsta și nu știu cum să fac să-l opresc. Dacă pui pauză, stop cadrul este mirific la nivel de detaliu, lumină și culoare, dar cum încep să se miște, te trezești brusc în Genshin impact. Poate unora le place treaba asta, dar Doamne, fă-i să se oprească!
Am decis să merg mai departe în ciuda piedicilor și să urmăresc povestea, care m-a prins destul de repede. O trupă de samurai, condusă de Musashi, a plecat în căutarea unui proscris care încerca să stârnească o rebeliune. Nu avansăm prea mult în serie că deja apare primul element supranatural și țin să spun că m-a luat prin surprindere. Odată pornite lucrurile supranaturale, țin să menționez că nu s-au mai oprit până la final. Probabil că treaba asta m-a defazat cumva, pentru că nu am mai putut să mă bucur la fel de mult după, deși sunt de părere că povestea a mers și lucrurile care s-au întâmplat au fost interesante sau/și captivante dacă vreți.
O să mă opresc aici cu descrierea acțiunii, pentru că ar fi păcat să o dezvălui pe toată și vreau să adresez ce mă doare cu adevărat. La final am aflat (în proces de documentare) că anime-ul este inspirat din o serie de jocuri foarte populară, Onimusha. Au ieșit patru astfel de jocuri, dar plot-ul seriei, deși în spiritul jocurilor, nu a fost obiectul niciunuia. Am pus pe seama jocurilor o mulțime de scene de luptă mai apoi, care mi-au lăsat impresia că au genul ăsta de mecanici, deci cred că ar fi un bonus pentru cei care au jucat la un moment jocurile.
Acum lasă-mă să arunc încă un nume: Toshiro Mifune.
Toshiro Mifune, pentru cine nu a auzit niciodată de el, este probabil cel mai important actor de film pe care l-a dat Japonia. Akira Kurosawa, celebrul regizor, a revoluționat cinematografia, dar a făcut-o cu un sprijin solid și din partea actorului care s-a remarcat în numeroase roluri și pentru care a primit un premiu Oscar pentru întreaga carieră. Bun, spun toate lucrurile astea pentru că Musashi din Onimusha a fost făcut după Toshiro Mifune, care a jucat rolul celebrului samurai în seria amintită la început, regizată de Hiroshi Inagaki. Primul film din serie a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun film străin.
Cât mi-a cântat sufletul când am realizat asta și ce mult mi-a plăcut tributul, să-i zicem, ăsta plătit atât marelui samurai, cât și marelui actor. Încă odată, Toshiro Mifune mișca legenda, chiar dacă de data asta, era totul animat. Doar că ceva nu mi se părea la locul lui și mi-a luat puțin să-mi dau seama ce. În cele din urmă m-am prins. Miyamoto Musashi din anime era Toshiro Mifune, dar era Toshiro Mifune din filmul Yojimbo și nu din Musashi.
Când mi-a picat fisa eram, dar de ce? Nu mă înțelegeți greșit, este alegerea mai bună, dar de ce? Toshiro l-a jucat pe Musashi, deja era un precedent, un model pe care puteai să-l alegi, dar ai ales să mergi cu o altă versiune a lui? De acord, ar fi trebuit să fie un Musashi mai bătrân, trecut de focul bătăliilor, la fel de priceput, dar mai carismatic, mai șmecheraș, cu toate astea, nu este o alegere peste care să trec ușor.
Acum, să dau și un sens tuturor informațiilor de mai sus. Am încercat să le rezum pe toate pentru a vă arăta în ce fel m-a atins pe mine seria asta. Simplul fapt că Musashi a fost conturat după celebrul actor a stârnit în mine un val de emoție și amintiri și m-a făcut să retrăiesc toate filmele pe care le-am adorat ale lui Toshiro, faptul că pe personajul principal îl cheamă Musashi, m-a făcut să retrăiesc ficțiunea lui Yoshikawa și povestea legendarului samurai care o să trăiască mai mult decât noi toți.
Faptul că anime-urile au curajul ăsta nebun de-a se juca cu mitologia, legendele și personajele Japoniei (și nu numai), țin în viață o cultură bogată și reușesc să o poarte peste mări și țări, tocmai până în România, până la un fan, căruia îi face viața mai frumoasă. Seria în sine, nu mi-a spus mare lucru, dar toate referințele au creat pentru mine o experiență plăcută, care mă va lega de Onimusha pentru restul vieții.