Neon Genesis Evangelion – Recenzie Anime

Neon Genesis Evangelion, ți-a venit timpul. La fiecare recenzie scrisă anul ăsta mi-a venit să scriu că e prima de anul ăsta. Mi-ar fi plăcut, sincer, să încep anul cu Neon Genesis Evangelion, dar nu s-a putut.

Disclaimer: Nu-mi asum răspunderea pentru posibilele spoilere.

De Neon Genesis Evangelion lumea a auzit, asta e clar. Am scris pe site de multe de ori despre el. Ce să mai, e un anime genial, popular. Nu plănuiam să-l văd neapărat, dar am avut parte de un impuls pe server-ul de discord al Fortăreața Otaku, așa că am lăsat tot ce vizionam deja și m-am apucat de acest anime. A început în forță, nu știam ce se întâmplă, iar acum la final, nu știu ce naiba s-a întâmplat.

Hai să o luăm cu începutul Anime-ului. Niște ființe numite ”Îngeri” au ca misiune distrugerea lumii, provocând două cataclisme în trecut. Soarta omenirii se află în mâinile agenției NERV, o agenție militară care avea o singură armă: Unitățile EVA, roboți gigantici ”creați după înfățișarea omului” și singurele care pot lupta cu Îngerii.

Totuși, pentru a fi conduse, pilotate, aceste Unități EVA au nevoie de piloți, copii de 14 ani, care sunt aleși după multe calcule, examinări și teste. Shinji Ikari este un astfel de pilot, rupându-se astfel de viața lui de înainte. Acesta ajunge la NERV datorită tatălui său, Gendoh Ikari.

Primul episod este, literalmente, perfect. Începe fix în mijlocul întâmplărilor. Venirea lui Shinji în Tokyo-3, apariția lui Misato, cea care va avea grijă de Shinji, și se termină cu Shinji pilotând o Unitate EVA.

Pentru un Anime produs în 1995, Neon Genesis Evangelion are o grafică impecabilă, indiferent de problemele existente cu episodul 16, plus că episodul 11 a fost animat de Studio-ul Ghibli. Gundam peste tot. Să vezi persoane cum sunt eu, cum ești tu, cititorule, cum fuzionează cu un robot, la vremea respectivă era ceva senzațional. Și încă este. Bineînțeles, nu doar grafica a ajutat franciza să ajungă unde e, ci și povestea, coloana sonoră, dezvoltarea și evoluția personajelor. Totuși, grafica senzațională ajută la ”cimentarea” anime-ului în memorie. Pe bune, ce îți aduci aminte? Ceva frumos sau ceva urât? Tind să cred că mereu îți vei aduce aminte ceva frumos.

Al doilea element care merită menționat: modul de atacare al Îngerilor. Chiar dacă toți au același scop, fiecare atacă diferit: Fie prin spațiu, fie sub formă umană, fie înghițind, la propriu, Unitățile EVA. Fiecare aduce ceva nou pentru spectator.

Plus, factorul uman prezent în Anime aduce o notă de profunzime. Shinji e doar un copil care vrea să fie dorit, mai ales de propriul ”tată”. Asuka este o fată care dorește să fie cea mai bună la orice și mai-mai că-i plesnește o venă dacă cineva o întrece. Rei, best girl, moare de vreo 2-3 ori, nu e problemă, are o evoluție extraordinară.

Misato, o bețivă care nu mai știe ce gust are apa, o perversă cu suflet mare și bun, singura, aproape, care chiar dorește binele copiilor. Ai zice că nu are probleme la bostan (referință pentru un alt personaj).

Totul a fost bine și frumos până pe la episodul 24. Apoi nu știu ce s-a întâmplat, dar totul a luat o întorsătură de 1440 de grade, minim. Nu mai înțelegeam ce se întâmplă. Pe atunci, probabil, studio-urile aveau un termen de livrare al Anime-ului, așa că producătorii au ales ”să vomite” mult dialog, animație cât mai puțină, dar s-a legat foarte frumos totul.

Asuka, cel mai enervant personaj din tot Anime-ul, devine… Nu știu. Are o schimbare radicală.

Revenind, seria este una învăluită în mister, iar misterul este un element cheie al narațiunii. Neon Genesis Evangelion este cunoscută și pentru brutalitatea elementului psihologic, dar știe cât de mult să întindă coarda și să nu facă spectatorii să renunțe. Recunosc, poate aș fi vrut ceva mai mult, sau poate sunt prea mic să înțeleg totul pe deplin.

Pe lângă elementele psihologice brutale, seria are și elemente de umor. Bineînțeles, majoritatea o au ca participantă pe Misato, sau se întâmplă la școală. Sau ambele, deși nu țin minte să fi fost vreunul în particular. Cum spuneam, există și umor, deci există o rază de lumină în tot întunericul seriei. Ajută Anime-ul să ofere momentele mai profunde cu o oarecare lejeritate.

Din păcate, trebuie să pun punct aici cu recenzia. Am terminat tot ce aveam de spus. Acum să trecem la note, nu?

Neon Genesis Evangelion – Grafică: Extraordinară

Cum spuneam, pentru un anime produs în 1995, animația este genială, indiferent de pe ce urmărești Anime-ul.

Poveste: Extraordinară

Mi-ar plăcea să văd adaptat scenariul acesta în realitate. Nu-mi doresc, totuși, să vină sfârșitul lumii. Chiar dacă ultimele 2 episoade au fost ceva mai ciudate, nu merită ca 2 episoade mai diferite să distrugă tot anime-ul.

Coloană sonoră: Extraordinară

Din păcate, m-am uitat pe Netflix la Neon Genesis Evangelion, deci nu am avut parte de luxul să aud ”Fly me to the moon” ca ending, ci ”Rei I”, dar a fost perfect. Să nu mai spun de opening-ul ”A Cruel Angel’s Thesis” care îți oferea o stare de bine, iar episoadele erau pline de întunecate.

Verdict

Recomand. Un must watch, indiferent că ești fan mecha sau nu. Și ca să te speli de mizeria aia de Darling in the FranXX.

Abia aștept să cumpăr seria în format fizic.