Conducerea școlilor din Horry County, Carolina de Sud, a decis să retragă temporar din bibliotecile școlare seria manga Assassination Classroom de Yūsei Matsui, în urma unei plângeri venite din partea unei mame a unui elev din clasa a noua de la Socastee High School. Aceasta a exprimat îngrijorări cu privire la conținutul lucrării.
Descrierea conținutului controversat
Seria manga Assassination Classroom și adaptările sale urmăresc povestea unei clase de elevi de gimnaziu care primesc sarcina de a-l asasina pe profesorul lor, care este de fapt un extraterestru cu superputeri, înainte ca acesta să distrugă Pământul la sfârșitul anului școlar.
Jennifer Hannigan, mama care a depus plângerea, a descris conținutul seriei manga, subliniind faptul că lucrarea conține “numeroase pagini cu pistoale, puști, cuțite și poțiuni” și că “se vorbește despre omoruri în paginile cărții.” Hannigan a adăugat că “există fete în lenjerie care sar pe bărbați” și că personajele din poveste discută metode de a-și ucide profesorul extraterestru.
Procesul de evaluare al districtului
În urma plângerii, conducerea districtului Horry County a decis să inițieze un proces de revizuire completă a seriei Assassination Classroom. Conform procedurilor districtului, această evaluare poate dura până la 30 de zile. Pe parcursul acestei perioade, seria manga va rămâne inaccesibilă în bibliotecile școlare din Horry County.
Aceasta nu este prima dată când seria Assassination Classroom este contestată în Statele Unite. Alte districte școlare din diverse state au avut parte de incidente similare.
Context și precedent
În luna martie 2023, Gifford Middle School din estul Floridei a eliminat seria din bibliotecă, ca urmare a unor plângeri primite din partea unor grupuri. De asemenea, în aceeași lună, districtul școlar Elmbrook din Wisconsin a eliminat seria din biblioteca electronică, după o plângere venită din partea unui părinte. În plus, seria a fost contestată și în alte state.
Legile și reglementările care permit interzicerea cărților în școli au devenit din ce în ce mai frecvente în anumite state. În luna august 2023, statul Utah a interzis 13 cărți care nu fac parte din categoria manga în toate școlile publice, în baza unei noi legi care permite eliminarea cărților considerate pornografice sau indecente, dacă cel puțin trei consilii școlare le interzic. Tennessee, Idaho și Carolina de Sud au legi și reglementări similare, care permit interzicerea cărților în bibliotecile școlare la nivel de stat.
Un alt exemplu notabil este decizia Consiliului Școlar Brevard din Florida, care a interzis în august 2023 primul volum al serei Sasaki to Miyano de Shō Harusono. În timpul unei ședințe a consiliului, cartea a fost contestată pe baza faptului că “orientarea sexuală nu ar trebui încurajată, sugerată sau impusă tinerilor” și pentru că ar expune copiii la “conținut obscen, explicit și neadecvat vârstei.” Volumul în cauză era clasificat cu ratingul T (pentru adolescenți (teenagers)).
Procesul de revizuire a seriei Assassination Classroom este în curs în districtul Horry County, iar decizia finală va fi luată în urma evaluării complete a conținutului. Controversele privind conținutul educațional și moral al cărților din bibliotecile școlare continuă să fie un subiect sensibil, iar legislația în acest sens evoluează în diverse state americane, generând discuții aprinse în comunități.
Sursă: AnimeNewsNetwork
Ca de obicei, „libertatea de exprimare” din SUA duce și în libertatea de a exprima că ceva trebuie interzis. :-<
Nu știu dacă există prea multe biblioteci școlare bine dotate pe la noi, deci într-un fel americanilor li se ia ceea ce noi deja n-avem. Pe de altă parte, e îngrijorătoare tendința, pentru că și ai noștri își iau idei de la americani și naiba știe cum le distorsionează.
Interesant paradox, nu? Libertatea de exprimare poate deveni un instrument pentru a contesta și chiar limita alte forme de exprimare. Ceea ce vedem acum în SUA, cu plângerile și interdicțiile asupra anumitor cărți sau serii manga, reflectă o tensiune între dreptul la liberă exprimare și protecția tinerilor față de conținutul considerat nepotrivit.
În esență, asemenea restricții nu rezolvă problema – adolescenții tot vor găsi căi de a accesa conținutul care îi interesează. În loc să limităm accesul, poate ar trebui să ne concentrăm mai mult pe educarea lor în privința alegerilor și responsabilităților pe care le au în legătură cu informațiile și conținutul la care sunt expuși. Altfel, riscăm să repetăm greșelile altora, fără să ne gândim bine la consecințe.
Cât despre bibliotecile noastre, ai dreptate. Din păcate, în multe locuri nu sunt foarte bine dotate, iar accesul la o diversitate de lecturi este deja limitat din motive financiare sau logistice. Însă dacă acest tip de cenzură devine o tendință globală, am putea vedea o importare a unor astfel de atitudini și la noi. Ce-i drept, influențele internaționale, mai ales cele venite dinspre SUA, sunt puternice și uneori ajung să fie aplicate distorsionat sau exagerat în alte contexte. Așadar, îngrijorarea ta e cât se poate de justificată. E important să fim atenți la aceste fenomene și să încercăm să le gestionăm cu echilibru, pentru a proteja accesul la cultură, dar și sensibilitatea publicului.
Cred că nu s-a simțit sarcasmul când ziceam „libertatea de exprimare” mai sus – mi se pare că mulți americani de rând văd libertatea de exprimare oarecum greșit, ca pe un fel de „eu am dreptul să decid ce anume și cum se discută”.
Sunt de acord cu faptul că interdicțiile nu rezolvă nimic și că ar trebui să ne concentrăm pe educare și discuții despre tematici, responsabilități, interpretarea media șamd. Cred că e mai periculos să încerci să impui doar consumul de media „bună” sau „morală”, din care să se învețe doar lecțiile corecte, decât să arăți și lucruri violente sau neplăcute și să discuți în detaliu despre ele. Tendințele mai întunecate ale naturii umane rămân orice am face, dacă încercăm să ne prefacem că nu există, ele doar continuă să existe ascunse și deci mai greu de gestionat.
(Nu am citit Assassination Classroom, dar știu cum arată violența în manga și chiar dacă nu cred că m-ar surprinde dacă aș citi seria, nu pot vorbi foarte punctual despre ea.)
Da, sarcasmul se desprinde mai greu prin scris, iar eu nu dețin această aptitudine de a mă prinde de sarcasm.
Și, da, e interesant cum pentru unii „libertatea de exprimare” ajunge să însemne „libertatea de a controla ce spun ceilalți.” În loc să ne gândim la ea ca un mijloc de a avea conversații deschise și diverse, pare că unele grupuri o văd ca un instrument pentru a modela discursul public după propriile convingeri.
Sunt total de acord că interdicțiile nu sunt soluția. E mult mai util să educăm și să dezbatem despre tematici controversate decât să ascundem sau să cenzurăm. A impune consumul de media doar ‘moral’ și ‘corect’ e o capcană, pentru că realitatea nu e nici pe departe așa. E important să putem discuta și despre lucrurile mai întunecate, tocmai pentru a înțelege cum să le gestionăm. Natura umană are și părți întunecate, cum bine ziceai, și dacă le ignorăm sau le cenzurăm, le facem și mai greu de abordat.
Nici eu nu am citit Assassination Classroom în detaliu, dar am mai văzut exemple similare în manga și anime, unde violența e mai mult un instrument narativ decât un scop în sine. Poate ar fi interesant de discutat cum și de ce astfel de lucrări sunt atât de ușor interpretate greșit în afara contextului lor.
Dacă vrei, te aștept pe Discord și putem discuta mai în detaliu.
Ți-am trimis o cerere de prietenie pe Discord. Ai DM-urile de la necunoscuți dezactivate, așa că nu m-am putut prezenta, dar sunt S***
Bună! Încă nu mă pricep complet la treaba cu Discord-ul și nu prea știu, complet, ce și cum. Am acceptat cererea (sper).
(Adică numele meu începe cu S)